Cu poticneli,am inceput sa merg de-a busilea,''in 4 labute'' cum se amuzau ai mei de mine...dar nu pentru mult timp,pentru ca imediat,la inceput sprijinata de pat si de pereti,apoi din ce in ce mai des singura,am inceput sa pasesc.
Ceea ce i-a impresionat pe ai mei la mine inca de la primii pasi,a fost faptul ca eram foarte atenta pe unde calcam si numai dupa ce exploram indelung,faceam urmatoru' pas....semn bun zicea taica-miu....cica am sange de nemtoaica in mine,intai ma asigur ca e totul OK si de-abia dupa aceea merg mai departe.
A sosit timpul sa merg si la bunicii din partea tatalui,la Babeni,un sat din judetul Buzau,acolo unde s-a nascut si a crescut tata.
Mi-a placut,fiind vara,curtea bunicii VOICA,este plina de flori,minunate,care mai de care mai frumoase si mai parfumate...ce mi-a mai placut sa le smulg petalele si sa trag de ele....vorba tatalui meu...''mare apucacioasa mai esti mai Rebecca''.
Mi-am cunoscut si verisoarele de la tara si fetitele verisoarelor cu care m-am jucat.
Bunica VOICA,era topita dupa mine,m-ar fi mancat daca ar fi lasat-o tata,la fel si bunicu' IONEL,era fascinat de mine,se minuna ori de cate ori ma privea si ii zicea lu' tati....'' mai Sorinel,sa nu o deochi''....nu prea am inteles eu mare lucru din asta ...dar cred ca e de bine.
In postarea viitoare,o sa va povestesc despre aniversare zilei mele de nastere,a primei mele aniversari,cand Nanu si Nana mi-au rupt turta....tot atunci o sa va povestesc si ce am ales de pe tava pe care mi-a asezat-o in fata mea Nana....dar trebuie sa-mi promiteti ca sunteti ascultatori si cuminti.
Va pupacesc :)
Cu dragoste,
Becky .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu