Primii pasi....

Timpul trece repede,uimitor de repede,ii auzeam pe Mami si Tati cum vorbeau despre cat de repede au trecut zilele,lunile,primul an.
Cu poticneli,am inceput sa merg de-a busilea,''in 4 labute'' cum se amuzau ai mei de mine...dar nu pentru mult timp,pentru ca imediat,la inceput sprijinata de pat si de pereti,apoi din ce in ce mai des singura,am inceput sa pasesc.
Ceea ce i-a impresionat pe ai mei la mine inca de la primii pasi,a fost faptul ca eram foarte atenta pe unde calcam si numai dupa ce exploram indelung,faceam urmatoru' pas....semn bun zicea taica-miu....cica am sange de nemtoaica in mine,intai ma asigur ca e totul OK si de-abia dupa aceea merg mai departe.
A sosit timpul sa merg si la bunicii din partea tatalui,la Babeni,un sat din judetul Buzau,acolo unde s-a nascut si a crescut tata.
Mi-a placut,fiind vara,curtea bunicii VOICA,este plina de flori,minunate,care mai de care mai frumoase si mai parfumate...ce mi-a mai placut sa le smulg petalele si sa trag de ele....vorba tatalui meu...''mare apucacioasa mai esti mai Rebecca''.
Mi-am cunoscut si verisoarele de la tara si fetitele verisoarelor cu care m-am jucat.
Bunica VOICA,era topita dupa mine,m-ar fi mancat daca ar fi lasat-o tata,la fel si bunicu' IONEL,era fascinat de mine,se minuna ori de cate ori ma privea si ii zicea lu' tati....'' mai Sorinel,sa nu o deochi''....nu prea am inteles eu mare lucru din asta ...dar cred ca e de bine.
In postarea viitoare,o sa va povestesc despre aniversare zilei mele de nastere,a primei mele aniversari,cand Nanu si Nana mi-au rupt turta....tot atunci o sa va povestesc si ce am ales de pe tava  pe care mi-a asezat-o in fata mea Nana....dar trebuie sa-mi promiteti ca sunteti ascultatori si cuminti.
Va pupacesc :)
Cu dragoste,
Becky .

Sfanta Taina a Botezului....

As fi vrut sa va vorbesc despre Ingerul meu pazitor pe care Doamne ,Doamne mi l-a incredintat pe acest pamant,adica despre MAMI.....dar mi-am reamintit ca v-am promis ca urmatoarea postare va fi despre cum am primit Sfanta Taina a Botezului...si trebuie sa ma tin de cuvant...despre MAMI,intr-o postare viitoare.
Agitatie mare in jurul meu.....campionul absolut al agitatilor...TATI,desigur.....se agitau care mai de care,nu intelegeam de ce brusc au devenit toti atat de preocupati.
As vrea sa va vorbesc mai intai despre parintii mei spirituali ,care sunt si parintii spirituali ai ADEI,despre NANA si NANU.....si despre cele doua fete minunate ale lor Anca si Amalia.
Nana,pe numele ei Daniela_Ionela(si pe mine ma cheama Ioana :) ..) este o doamna tare draguta,ne iubeste tare mult si pe mine si pe ADA,legatura dintre ea si ADA este speciala.....isi iubeste fetele si este foarte atenta cu noi,cu mine si ADA.
Nanu,Nicolae,este un domn dragut ,foarte atent si curtenitor cu noi fetele si tot timpul cu zambetu' pe buze.
Atat Nanu cat si Nana au gusturi extraordinare atunci cand ne cumpara daruri,e de ajuns sa vedeti rochita din poza,este rochita cu care m-a imbracat NANA la botez si va veti da seama ca am dreptate :)
Au venit Nanu si Nana,m-a imbracat Nana si apoi am plecat catre Biserica.
Nu imi mai amintesc mare lucru din ceea ce s-a intamplat in timpul botezului,stiu doar ca si Nanu ,Nana,Mami si Tati au fost foarte stressati de momentu' in care urma sa ma scufunde cu capu in apa....cu o saptamana inainte,toate stirile anuntau ca un copil murise inecat in timp ce preotu' il boteza....inghitise apa...si nu prea au mai putut face nimic....deci e de inteles de ce erau atat de stressati.....pana la urma temerile lor sau dovedit a fi neintemeiate deoarece,Parintele Poalelungi(asa se numeste preotu' )nu m-a bagat cu capu' in apa ci a luat apa si mi-a turnat pe crestet cum se face in timpul ceremoniei botezului la catolici.
Dupa ce Nana m-a imbracat ,Parintele m-a luat si m-a purtat pe la icoane....nu a intrat cu mine in altar...cica numa' baietii au privilegiul asta...nu ma intrebati de ce,ca nu stiu sa va raspund.
Peterecerea care a urmat nu stiu cat de reusita / nereusita a fost,ai mei nu prea vorbesc despre asta,tot ce stiu e ca la botez a participat si verisoara mea Silvia(de la Rm_Sarat),matusa mea Nela si sotu' ei George(de la Buzau)...deci nu pot fi decat mandra,pentru ca la botezul ADEI,nu a participat niciuna dintre rudele lu' Tati.
Cam atat,despre emotionanta ceremonie in timpul careia am primit Sfanta Taina a Botezului.

In urmatoarea postare,o sa va vorbesc despre Ingerul meu pazitor de pe acest pamant....adica despre frumoasa de MAMI.
Va pup dulce si .....pe curand :)

Sosirea acasa,

Aici sunt deja maricica,am deja 1 an si 3 luni :)

In maternitatea Clinicii ISIS,am stat vreo 3-4 zile,am facut un mic icter hemolitic,tati spune ca e de la incompatibilitatea pe baza de grup sanguin,ce o mai fi insemnand si asta...si s-au temut sa ma ia acasa dupa 2 zile cum ar fi fost firesc,cica aceleasi probleme le-ar fi avut si cu sor-mea ADA,cand a nascut-o mami si pe ea la maternitatea Spitalului Clinic Judetean...cica am facut icter si ADA si eu datorita faptului ca avem acelasi grup sanguin ca TATI,adica B3,si MAMI avand grupa 01 ,acesta este momentul pentru care faceam icter.
Totul e bine cand se termina cu bine,ne-am luat la revedere de la D-nul Dr. Viorel CRISTUREAN,cel care a negociat cu barza venirea mea pe lume si am pornit in ziua de 2 Iunie 2010 catre casa mea.
Ai mei au hotarat sa dorm in sufragerie cu MAMI....mi-au cumparat un patut absolut minunat,o sa-l rog pe TATI,sa posteze cateva poze cu mine bebe mic si cu patutul meu.....mi-a placut la noi acasa,sufrageria care a devenit si camera mea e luminoasa,soarele bate in cea mai mare parte a timpului....intr-un cuvant totul a fost OK.
Nici MAMI,nici ADA si nici TATI nu se pot plange de mine ca am fost plangacioasa sau dificila....am supt san de la MAMI si am dormit....cam la asta s-au  rezumat primele luni din viata mea...a, si sa nu uit.....sedintele foto sacaitoare ale lu' taica-miu,care a postat poze cu mine pe profilul lui Facebook,inca din 30 MAI 2010,deci a doua zi dupa ce am venit eu pe lume....daca o fi rezistat si nu o fi postat din 29 MAI 2010 la cateva ore dupa ce a asistat si a filmat nasterea mea....sunt sigura ca nu a rezistat sa nu posteze imediat in seara aceea poze cu mine,MINUNEA MICA din viata lor cum imi spun.
Asa cum am scris(de fapt TATI scrie,si eu ii dictez :) v-am mai scris asta)....ma consider norocoasa,,,,......ca am ales familia asta...ADA e o supersora....frumoasa,cuminte si iubitoare,MAMI si TATI sunt topiti dupa noi doua si in general suntem crescute in iubire.
Cam atat pentru azi....am obosit...pana la urmatoarea postare,in care ca voi povesti cum a fost cand am primit Sfanta Taina a Botezului si am intrat in randul crestinilor...va pup dulce si va doresc o Duminica minunata !!!


                                                                                                                                                 Duminica,20 Noiembrie,2011,CONSTANTA 

In loc de Bun Venit......

Numele meu este REBECCA-IOANA STAN
Am venit pe lume intr-o superba zi de fapt era seara....de SAMBATA  29.05.2010,la Maternitatea Clinicii ISIS din Constanta,pe la ora 21.42'.....si prima fata prietenoasa pe care am vazut-o....'' la iesire'' a fost a lu' Tati.....care ma astepta coplesit de emotie....!
Nu am inteles mare lucru din ceea ce se intampla cu mine....am plans.....parasisem un loc minunat unde nimic nu ma putea atinge si ''am plonjat''....in lumea adultilor galagiosi.
Imediat dupa ce m-au curatat si m-au facut frumoasa,am primit si prima mea nota de 10,semn bun!!!!
La cateva minute dupa ce am venit pe lume,am vazut-o si pe mami,cea care m-a purtat 9 luni de zile si inca de atunci m-am considerat o mare norocoasa,MAMA MEA,este cea mai buna si cea mai frumoasa mama din lume !!!!
Nu prea ma pricep la tehnica asta sofisticata,singurul lucru pe care il fac la laptop-ul meu de jucarie este sa ''bat in taste''.....dar promit sa invat...si in cel mult 2-3 ani de zile sa ma imprietenesc si eu cu calculatoarele.
Am uitat sa va scriu ceva si de ADA,sora mea,cea mai frumoasa si cea mai istetica,o cheama ANDREEA-BIANCA si are 12 ani,multi spun ca diferenta dintre noi doua este prea mare.....dar habar nu au despre ce vorbesc...nu realizeaza cat de cool este sa ai o sora mai mare ...cu care sa te distrezi....dar care sa aiba si grija de tine.
Cam atat pentru inceput....sunt inca noua in blogosfera....si sa va spun cum vom proceda:
EU voi dicta iar TATI va scrie,pentru ca eu sunt prea mica pentru a scrie la laptop.
Pana data viitoare....va pup dulce.
Cu toata dragostea,
Becky !!!!!!!